Cand eram copil, nu stiu, poate 8-9 ani, tot cautam prin casa un microfon pentru magnetofonul Tesla care ar fi trebuit sa fie ratacit pe undeva. Eram foarte interesat sa ma inregistrez pe banda, nu stiu de ce, poate ca sa dau drumul la un podcast si sa devin un avangardist, poate ca stiam ca nu e mag-ul complet fara el. Intr-un final s-a scotocit pe la bunici pe acasa si, mirare, s-a descoperit veriga lipsa. N-am ajuns mare pdcaster plin de lovele, dar am gasit in acelasi loc si o banda ciudata, o rola mica trasa pe 19 (nu stiu ce inseamna 19, dar reprezenta viteza de rotatie a benzii), or Tesla nu putea reda decat 2, 4 sau 9. Era o rola mica, de vreo 10 cm diametru. Rulata pe 9 era doar o voce ciudata, mult prea lenta si joasa, neinteligibila pentru mine, dar m-a facut si mai curios.
Am gasit pana la urma un mag de 19, posibil Kashtan-ul lui V, si am reusit sa rulam banda, desi era cam la limita demagnetizarii. Era o inregistrare din spital cu un unchi al meu pe care n-am apucat sa-l cunosc, imi amintesc doar o silueta in pijamale albastre. Era o inregistrare de pe patul de moarte cu cancer.
Azi mi-am amintit de banda aia pentru ca m-am impiedicat fara voie de un video pe youtube. Viata e stranie, si moartea si mai si.
